Sari la conținut
Frumusete

Ce s-a schimbat în cosmetice: retinol plafonat, TPO interzis, etichete noi

Ce s-a schimbat în cosmetice: retinol plafonat, TPO interzis, etichete noi

În ultimii doi ani, rafturile de cosmetice s-au schimbat mai mult din cauza legislației decât din cauza modei. Câteva regulamente europene cu termene în 2025 și 2026 au forțat reformulări la produse folosite de sute de mii de românce: creme cu retinol, lacuri semipermanente, exfoliante, produse parfumate. În paralel, o parte dintre procedurile care se făceau exclusiv în salon au migrat fie în cabinetul medical, fie acasă, sub formă de dispozitive de uz personal.

Regulamentul cosmetic european se aplică direct în România, fără transpunere, iar supravegherea revine direcțiilor de sănătate publică și ANPC pentru etichetare, respectiv ANMDMR pentru tot ce este clasificat drept dispozitiv medical. Termenele de mai jos sunt, prin urmare, identice la Cluj și la Lisabona, iar diferența o face doar viteza cu care distribuitorii locali își reînnoiesc stocurile.

Retinolul a fost plafonat: 0,3% pentru față, 0,05% pentru corp

Cea mai vizibilă schimbare din îngrijirea tenului vine din Regulamentul (UE) 2024/996, care limitează vitamina A din cosmetice — retinol, acetat de retinil și palmitat de retinil. Pragurile sunt 0,3% echivalent retinol în produsele pentru față și 0,05% în loțiunile și laptele de corp. Motivul invocat de Comitetul Științific pentru Siguranța Consumatorilor nu este iritația locală, ci aportul cumulat de vitamina A din alimentație, suplimente și cosmetice, care la o parte din populație depășește dozele recomandate.

Calendarul are două trepte: produsele neconforme nu mai pot fi introduse pe piață din 1 noiembrie 2025, iar din 1 mai 2027 nu mai pot fi nici vândute din stocurile rămase. Practic, în 2026 se mai găsesc legal creme fabricate anterior, cu 0,5% sau 1% retinol, mai ales pe platformele de comerț online: nu sunt contrafăcute, ci produse aflate în tranziție, ceea ce explică de ce două ambalaje aparent identice pot avea procente diferite.

  • concentrațiile mari rămân disponibile doar sub formă de medicament: tretinoinul se eliberează în România pe rețetă, cu preț de 25-60 de lei pentru un tub de 20-30 g;
  • restricția vizează nominal retinolul și cei doi esteri, nu și retinaldehida sau retinoatul de hidroxipinacolonă, folosite tot mai des în reformulările din 2025-2026;
  • același regulament limitează și substanțele depigmentante: acid kojic 1% în produsele pentru față și mâini, alfa-arbutină 2% în cremele de față și 0,5% în loțiunile de corp, arbutină 7% în cremele de față.

Pentru buget, diferența este mică: o cremă de farmacie cu 0,3% retinol costă în 2026 între 90 și 280 de lei pentru 30 ml, adică aproximativ cât costau și variantele mai concentrate. Se schimbă însă ritmul: la aceeași moleculă, o concentrație mai mică înseamnă rezultate vizibile după mai multe luni, nu după șase săptămâni.

TPO a ieșit din lacurile semipermanente din septembrie 2025

În manichiură, schimbarea a fost bruscă. Prin regulamentul „omnibus” (UE) 2025/877, oxidul de trimetilbenzoil-difenilfosfină — TPO, pe listele INCI — a fost clasificat drept substanță CMR de categoria 1B și interzis în cosmetice începând cu 1 septembrie 2025, fără perioadă de tranziție. TPO era fotoinițiatorul care asigura polimerizarea rapidă la lampa UV/LED în majoritatea gelurilor de construcție și a lacurilor semipermanente.

Consecințele s-au văzut imediat: stocuri retrase din saloane, game întregi reformulate cu alți fotoinițiatori, timpi de polimerizare ușor diferiți și, în primele luni, reclamații legate de aderență sau de luciu. Prețul unei manichiuri cu gel în 2026 se situează orientativ între 130 și 220 de lei în București și Cluj-Napoca și între 90 și 150 de lei în orașele mici, cu o creștere de circa 10-15% față de 2024, explicabilă parțial prin costul produselor noi.

Ce se poate verifica concret: eticheta flaconului nu trebuie să conțină „Trimethylbenzoyl Diphenylphosphine Oxide”; produsele profesionale au listă de ingrediente vizibilă, iar salonul o poate arăta la cerere. Zona cu cel mai mare risc de neconformitate rămâne cumpărarea directă de pe marketplace-uri cu vânzători din afara Uniunii Europene, unde retragerile de produs nu funcționează în practică.

Etichete mai lungi: 56 de alergeni în plus și mențiunea despre microplastice

Din 2026 începe să se vadă și efectul Regulamentului (UE) 2023/1545, care adaugă 56 de alergeni parfumanți la cei 24 declarați obligatoriu până acum. Ei trebuie trecuți separat pe etichetă dacă depășesc 0,001% în produsele care rămân pe piele și 0,01% în cele care se clătesc. Termenul pentru produsele nou introduse pe piață este 31 iulie 2026, iar cele deja aflate în distribuție mai pot fi vândute până la 31 iulie 2028.

Rezultatul practic: liste de ingrediente cu 10-20 de rânduri în plus la aceeași formulă. Nu înseamnă că produsul a devenit mai „încărcat”, ci că informația este completă. Pentru cine are dermatită de contact confirmată prin testare epicutanată — un test alergologic costă în 2026 între 350 și 700 de lei într-un cabinet privat — noile etichete sunt singura schimbare cu adevărat utilă din ultimii ani, pentru că permit evitarea țintită a unei substanțe, nu a unei game întregi.

În paralel, Regulamentul (UE) 2023/2055 privind microparticulele de polimeri sintetici a scos deja din vânzare glitterul liber și microbilele exfoliante. Produsele de machiaj, pentru buze și pentru unghii care încă folosesc astfel de particule vor trebui să poarte mențiunea „Acest produs conține microplastice” din 17 octombrie 2031 și dispar complet din 2035, iar categoriile care se clătesc au termene mai apropiate. Exfoliantele mecanice s-au reformulat între timp cu pudră de sâmburi, celuloză sau siliciu, iar alternativa chimică — acizi AHA/BHA — a câștigat teren tocmai din acest motiv.

Ambalajele intră sub reguli noi din august 2026

Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje devine aplicabil din 12 august 2026 și impune criterii de reciclabilitate, limitarea spațiului gol din cutii și ținte de reutilizare. În cosmetice, efectele se văd în trei direcții: cutii secundare eliminate, flacoane monomaterial și extinderea sistemului de rezerve.

  • o rezervă de cremă costă în general cu 15-30% mai puțin decât produsul cu tot cu recipient — între 60 și 180 de lei la gamele de farmacie;
  • formatele solide (șampon, balsam, demachiant) se vând cu 25-55 de lei bucata și înlocuiesc, în medie, două flacoane de 250 ml;
  • flacoanele miniaturale de unică folosință din hoteluri au termen de eliminare 1 ianuarie 2030, deci trusa de călătorie reîncărcabilă devine o achiziție cu sens.

Ce a ajuns acasă: măști LED, microcurenți și analiză AI a tenului

Partea de tehnologie a evoluat pe cont propriu, în afara reglementării cosmetice. Măștile LED de uz casnic s-au ieftinit considerabil: în 2026 se găsesc între 500 și 3.000 de lei, cu diferențe reale de iradianță și de lungimi de undă. Contează cifrele scrise în specificații — 630-660 nm pentru roșu, în jur de 830 nm pentru infraroșu apropiat, 415 nm pentru albastru în acnee — și existența marcajului CE cu protecție oculară inclusă. Un aparat care nu declară iradianța în mW/cm² nu poate fi comparat cu studiile clinice pe care le invocă.

Dispozitivele cu microcurenți costă 700-1.800 de lei, cele de epilare IPL 600-2.500 de lei, iar scanerele de ten cu analiză automată au intrat în farmacii ca serviciu gratuit sau cu tarif de 50-150 de lei. Ele măsoară realist porii, sebumul, roșeața și pigmentul, dar sunt sisteme comerciale, nu diagnostic dermatologic, iar recomandările generate rămân orientate spre gama comerciantului. Tehnologia nu schimbă ordinea pașilor: o rutină de îngrijire construită pe tipul de piele rămâne baza, iar dispozitivele se adaugă peste ea, nu în locul ei.

Ce s-a mutat din salon în cabinetul medical

Regulamentul privind dispozitivele medicale a adus sub aceleași cerințe ca produsele medicale o serie de proceduri estetice fără scop medical: fillere dermice, echipamente de lipoliză, lasere și surse de lumină de mare intensitate. Efectul, resimțit din 2023 încoace și consolidat în 2025-2026, este că anumite aparate nu mai pot fi folosite decât de personal calificat, în unități autorizate, cu documentație de conformitate.

În aceeași logică, tratamentele injectabile cu polinucleotide — foarte prezente în comunicarea clinicilor din ultimele două sezoane — sunt dispozitive medicale, deci se administrează exclusiv de medic. Prețul orientativ în România este de 800-1.600 de lei ședința, cu protocol standard de trei ședințe. Toxina botulinică rămâne medicament, cu 900-1.800 de lei pe zonă. Produsele pe bază de exozomi, în schimb, se pot folosi legal doar în formulă topică; orice ofertă de injectare a lor este un semnal de alarmă privind autorizarea cabinetului.

Unde se schimbă bugetul în 2026

Suma cheltuită lunar pe îngrijire nu crește neapărat, dar se redistribuie. Reformulările au adus creșteri de 5-15% la produsele profesionale pentru unghii și la o parte din exfoliante. Etichetele mai detaliate nu costă nimic, dar pot elimina cumpărăturile ratate. În schimb, categoriile noi — dispozitive de uz casnic și proceduri clasificate medical — sunt cele care pot dubla un buget dacă sunt alese pe baza reclamei.

Trei verificări reduc cele mai frecvente pierderi: data de fabricație și concentrația reală la produsele cu retinol cumpărate online, lista de ingrediente a produselor profesionale folosite în salon și statutul legal al unei proceduri înainte de programare. Următoarele termene de urmărit sunt 31 iulie 2026, pentru etichetarea alergenilor, 12 august 2026, pentru ambalaje, și 1 mai 2027, când dispar definitiv de pe raft cosmeticele cu retinol peste noile praguri.