Întrebările care circulă cel mai des în grupurile de antreprenoare nu sunt despre strategie sau despre poziționare pe piață, ci despre bani și hârtii: ce se întâmplă cu firma dacă rămân însărcinată, cine îmi plătește concediul, pot semna o factură cât stau acasă. Răspunsurile se transmit din gură în gură și, de multe ori, greșit. Consecințele nu sunt teoretice: o decizie luată din auzite cu doi ani înainte de naștere poate face diferența dintre o indemnizație lunară de 3.400 de lei și una de 8.000, sau dintre a avea drept și a nu avea niciunul.
Cadrul legal principal este OUG 111/2010, pentru indemnizația de creștere a copilului, și OUG 158/2005, pentru concediul de maternitate și concediile medicale. Dosarele se soluționează de agențiile județene pentru plăți și inspecție socială (AJPIS), iar practica lor administrativă contează la fel de mult ca textul legii. Sumele de mai jos sunt orientative pentru 2026 și se raportează la salariul minim brut în vigoare, deci merită confirmate în luna în care depui dosarul.
„Am firmă de ani buni, deci am dreptul la indemnizație”
Este cel mai costisitor mit dintre toate. Vechimea firmei nu produce niciun drept. Condiția este să fi realizat, timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii, venituri supuse impozitului din categorii enumerate limitativ: salarii și venituri asimilate salariilor, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură. Cele 12 luni nu trebuie să fie consecutive, dar trebuie să se încadreze în fereastra de 24 de luni dinaintea nașterii.
Dividendele și chiriile nu sunt pe această listă. O femeie care deține un SRL profitabil de opt ani, dar care s-a plătit exclusiv prin dividende, are stagiu zero și nu primește nimic. Soluția se construiește din timp: salariu propriu sau contract de mandat cu venit asimilat salariilor, pentru minimum 12 luni din cei doi ani. Un salariu la nivelul minimului brut de 4.050 de lei costă firma în jur de 4.140 de lei pe lună, cu tot cu contribuția asiguratorie pentru muncă, lasă în mână aproximativ 2.400 de lei net și înseamnă contribuții și impozit de circa 1.770 de lei lunar, adică peste 21.000 de lei într-un an. În schimb, deschide dreptul la doi ani de indemnizație care, chiar și la nivelul minim, depășește 80.000 de lei cumulat.
Cât se primește, în cifre, și de ce multe ajung la minim
Indemnizația este de 85% din media veniturilor nete realizate în cele 12 luni luate în calcul, cu două limite: nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut garantat în plată (aproximativ 3.442 de lei, raportat la un salariu minim de 4.050 de lei) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. Se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani de către copil, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap.
- PFA impozitată la normă de venit, cu o normă anuală de 30.000 de lei: venitul net lunar considerat este de 2.500 de lei, iar 85% înseamnă 2.125 de lei — sub prag, deci se plătește minimul legal.
- PFA în sistem real, cu venit net mediu de 9.000 de lei pe lună: indemnizația ajunge la circa 7.650 de lei, sub plafonul de 8.500.
- Administratoare cu venit asimilat salariilor de 12.000 de lei brut: calculul pornește de la venitul net, nu de la brut, ceea ce schimbă complet rezultatul față de estimările făcute „la ochi”.
- Cel puțin o lună din concediu trebuie luată de celălalt părinte. Dacă tatăl nu o ia, perioada totală se scurtează cu o lună — nu se transferă mamei.
„Trebuie să închizi firma cât stai acasă”
Fals, în ambele forme de organizare. Pentru PFA și întreprindere individuală, AJPIS solicită de regulă dovada suspendării temporare a activității la registrul comerțului, suspendare care poate dura până la 3 ani și care nu presupune radierea. Pentru SRL, ce se suspendă este raportul de muncă sau mandatul remunerat al mamei, nu societatea: firma poate funcționa mai departe cu angajați, cu un al doilea administrator sau cu un împuternicit.
Costul de a ține o firmă „în așteptare” în 2026 este modest, dar nu zero: contabilitate între 150 și 400 de lei pe lună pentru o activitate redusă, obligațiile declarative care rămân valabile chiar și fără venituri și, pentru persoanele fizice fără venituri asigurate, contribuția de sănătate opțională de circa 2.430 de lei pe an, calculată ca 10% din baza minimă de șase salarii minime. Dacă ești încă angajată și abia îți construiești o activitate pe cont propriu care să genereze stagiul necesar, ordinea în care faci pașii contează — am detaliat asta în articolul despre cum pornești un mic business de acasă în paralel cu jobul.
Concediul de maternitate: cine îl plătește dacă lucrezi pe cont propriu
Cele 126 de zile de concediu de maternitate, cu o indemnizație de 85% din baza de calcul, se plătesc din fondul național de asigurări de sănătate și li se cuvin persoanelor asigurate pentru concedii și indemnizații. Salariatele sunt acoperite automat. Titularele de PFA și administratoarele fără venituri asimilate salariilor nu sunt.
Pentru ele există contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații, încheiat cu casa de asigurări de sănătate județeană: cota este de 1% dintr-un venit lunar ales, cuprins între salariul minim și 12 salarii minime, iar stagiul minim cerut este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare riscului. Concret, un venit asigurat de 4.050 de lei înseamnă 40,5 lei pe lună, adică 243 de lei pentru șase luni, și dă acces la aproximativ 3.442 de lei lunar pe durata celor 126 de zile — în jur de 14.400 de lei. Contractul nu are efect retroactiv, deci încheiat în luna a opta de sarcină nu produce niciun drept. Iar dacă nu beneficiezi de concediu de maternitate, indemnizația de creștere a copilului începe direct de la data nașterii.
„Dacă lucrezi un pic, pierzi tot”
Nici asta nu este adevărat. Legea permite realizarea de venituri impozabile în timpul concediului, sub un plafon anual raportat la cuantumul minim al indemnizației. Depășirea plafonului nu atrage o sancțiune, ci schimbarea dreptului: indemnizația încetează și, dacă sunt îndeplinite condițiile, se transformă în stimulent de inserție. Acesta este de 1.500 de lei pe lună pentru cele care revin la activitate cu cel puțin 60 de zile înainte ca cel mic să împlinească 2 ani și se plătește până la vârsta de 3 ani; pentru revenirile ulterioare, valoarea scade la 650 de lei.
Calitatea de asociat sau de administrator nu se suspendă niciodată automat. Poți semna acte de administrare, poți convoca adunarea generală și poți vota, atât timp cât nu retragi o remunerație pentru asta. Punctul cu adevărat disputat rămâne repartizarea de dividende în perioada concediului: nu sunt venituri din muncă, dar sunt venituri impozabile, iar interpretările AJPIS au variat de la un județ la altul. Cere un punct de vedere scris de la agenția din județul tău înainte de a repartiza și păstrează răspunsul la dosar. Verifică și cota de impozit aplicabilă, majorată în ultimii ani, împreună cu contabilul.
Termene și acte: unde se pierd, în practică, lunile de plată
Cererea se depune la serviciul public de asistență socială din primăria de domiciliu, care transmite dosarul la AJPIS. Termenul este de 60 de zile lucrătoare de la naștere sau de la încheierea concediului de maternitate. Depunerea după acest interval nu anulează dreptul, dar drepturile se acordă doar începând cu data cererii — lunile anterioare se pierd definitiv.
Dosarul cuprinde certificatul de naștere al copilului, actele de identitate ale părinților, dovada veniturilor și declarația privind luna netransferabilă. Pentru venituri independente, adeverința se obține de la ANAF și trebuie să reflecte venitul net și impozitul aferent, ceea ce presupune ca declarațiile unice să fie depuse și procesate. Cel mai frecvent blocaj administrativ nu este juridic, ci contabil: o declarație unică nedepusă sau o rectificativă în lucru ține dosarul pe loc câteva luni. Prima plată vine, de regulă, la 30–60 de zile de la aprobare, cu plata retroactivă a lunilor cuvenite.
Cinci întrebări scurte care revin mereu
- Perioada în care am fost în concediu cu primul copil intră la stagiu? Da, este perioadă asimilată, la fel ca stagiul militar, șomajul indemnizat sau concediul medical.
- Am și salariu, și PFA. Ce venit se ia în calcul? Media veniturilor nete cumulate din toate sursele eligibile, în cele 12 luni luate în considerare.
- Am lucrat doi ani într-un stat din UE. Se pierde perioada? Nu. Perioadele de asigurare din state UE sau SEE pot fi luate în calcul pe baza documentelor de coordonare a sistemelor de securitate socială.
- Poate tatăl să ia indemnizația în locul meu? Da, dacă îndeplinește el condiția celor 12 luni de venituri. Luna netransferabilă rămâne obligatorie, indiferent cine ia restul perioadei.
- Dacă închid PFA-ul, pierd indemnizația? Nu. Dreptul rezultă din veniturile realizate anterior nașterii, nu din existența entității în prezent.
Diferența dintre o perioadă gestionată previzibil și una haotică se joacă, aproape mereu, cu 18–24 de luni înainte de naștere: în felul în care îți plătești munca din propria firmă, în stagiul pe care ți-l construiești și în asigurarea opțională de 40 de lei pe lună pe care fie o ai, fie nu. Sunt decizii care se iau la rece, cu contabilul, nu în luna a șaptea.
