Aceleași întrebări ajung, an de an, la contabili și la ghișeele registrului comerțului: „chiar trebuie să îmi fac firmă dacă vând câteva produse pe lună?”, „PFA-ul nu e oricum mai ieftin?”, „e-Factura e doar pentru companiile mari, nu?”. Iar între întrebări circulă și convingeri false, preluate din grupuri de Facebook și repetate până par reguli.
Mai jos sunt cele mai frecvente afirmații pe care le aud consultanții fiscali de la femeile aflate la început de drum cu un atelier, un cabinet, un magazin online sau un serviciu prestat de acasă, verificate în legislația aplicabilă la începutul anului 2026. Cifrele sunt orientative și se raportează la salariul minim brut folosit ca reper în calculul contribuțiilor, așa că merită confirmate cu un contabil înainte de orice decizie.
Mit: „Vând doar din când în când, deci nu am nevoie de nicio formă legală”
Diferența nu o face volumul, ci caracterul repetat și organizat al activității. Vânzarea ocazională a unor bunuri personale — haine din dulap, o bicicletă, mobilă veche — nu este activitate economică. În momentul în care produci ceva pentru a vinde (bijuterii, torturi, articole tricotate), cumperi ca să revinzi sau prestezi servicii în mod continuu, ANAF poate reîncadra veniturile ca provenind din activități independente, cu impozit, contribuții și accesorii calculate retroactiv.
Criteriile folosite sunt continuitatea, existența unui spațiu de lucru, promovarea, clientela și asumarea riscului. Practic, dacă ai o pagină cu produse, primești comenzi lunar și livrezi constant, ești deja în zona activității economice, indiferent de sume. Pragul relevant pentru contribuția de sănătate este de 6 salarii minime pe an cumulat pe veniturile nesalariale: la un salariu minim de 4.050 lei, asta înseamnă un venit net anual de aproximativ 24.300 lei și o contribuție de sănătate de circa 2.430 lei.
Mit: „PFA-ul e întotdeauna mai ieftin decât SRL-ul”
Este cea mai costisitoare simplificare. PFA în sistem real plătește 10% impozit pe venitul net, 10% contribuție de sănătate calculată la venitul net (cu o bază minimă de 6 salarii minime și una maximă de 60) și 25% contribuție de pensie dacă venitul net depășește 12 salarii minime, la o bază de 12 sau 24 de salarii minime, la alegere.
Un exemplu concret: la un venit net anual de 90.000 lei, contribuția de pensie calculată la baza minimă de 12 salarii minime înseamnă circa 12.150 lei, sănătatea circa 9.000 lei, iar impozitul se aplică la ce rămâne după deducerea contribuțiilor, adică aproximativ 6.885 lei. Total: în jur de 28.000 de lei, peste 30% din venitul net.
SRL-ul microîntreprindere plătește un impozit pe venituri (nu pe profit), cu cotă de 1% sau 3% în funcție de nivelul veniturilor și de domeniul de activitate, dar are două costuri care schimbă calculul: obligația de a avea cel puțin un salariat cu normă întreagă — un salariu minim costă angajatorul peste 4.100 lei pe lună — și impozitarea dividendelor, majorată la 16% de la 1 ianuarie 2026, la care se poate adăuga contribuția de sănătate. În plus, plafonul de încadrare ca microîntreprindere a coborât la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026, față de 250.000 de euro anterior; peste acest nivel se trece la impozit pe profit de 16%. Regula practică: sub 60.000–80.000 de lei venituri anuale, PFA este de obicei mai simplu și mai ieftin; peste acest nivel, calculul trebuie făcut punctual.
Mit: „TVA se plătește doar de firmele mari”
Plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 395.000 de lei cifră de afaceri anuală, majorat în septembrie 2025 de la 300.000 de lei. Se aplică indiferent de forma juridică — PFA sau SRL. Depășirea plafonului nu se raportează „la anul”, ci în 10 zile de la sfârșitul lunii în care a fost atins, iar de la momentul înregistrării se colectează TVA la cota standard de 21% sau la cotele reduse de 11%, acolo unde legea le prevede.
Capcana pe care puține antreprenoare o anticipează: dacă plătești reclame pe platforme cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene sau folosești servicii digitale facturate din străinătate, ești obligată să te înregistrezi în scopuri de TVA pentru operațiuni intracomunitare, chiar rămânând neplătitoare de TVA în țară. Practic, primești un cod special, depui declarații și plătești TVA-ul aferent serviciului primit. Nerespectarea acestei obligații generează diferențe de plată și penalități, descoperite adesea abia la primul control.
Mit: „E-Factura și raportările electronice nu mă privesc”
Sistemul RO e-Factura este obligatoriu în relația între firme din iulie 2024 și în relația cu persoanele fizice din ianuarie 2025, inclusiv pentru PFA și pentru neplătitorii de TVA. Termenul de transmitere este de 5 zile calendaristice de la emiterea facturii, iar amenzile pornesc de la 1.000 de lei pentru contribuabilii mici și persoanele fizice.
Separat, casa de marcat este obligatorie pentru încasările în numerar sau cu cardul la punctul de vânzare. Dacă încasezi exclusiv prin transfer bancar în contul firmei, aparatul fiscal nu este necesar — dar factura, da. Iar pentru SRL-uri, raportarea SAF-T (declarația D406) a devenit obligatorie și pentru contribuabilii mici din ianuarie 2025, motiv suficient pentru a lucra cu un program de facturare care generează automat fișierele, nu cu un caiet și un document Word.
Mit: „Ca să încep, îmi trebuie un spațiu comercial”
Sediul social poate fi în locuință, pe baza unui contract de comodat sau a unui act de proprietate. Dacă activitatea se desfășoară efectiv acolo și blocul are asociație de proprietari, este nevoie de acordul asociației și al vecinilor direcți. Pentru activități cu public — cosmetică, manichiură, croitorie, cofetărie — intervin autorizațiile sanitare și, în funcție de suprafață și de destinație, avizul pentru securitate la incendiu. Costul unei autorizații sanitare de funcționare este de câteva sute de lei, dar amenajarea conformă poate depăși cu mult această sumă.
Înainte de a cumpăra mobilier și obiecte de decor pentru un spațiu în care primești cliente, merită să lămurești ce impresie vrei să lase încăperea; stabilirea atmosferei înainte de alegerea decorului este un exercițiu ieftin care previne cheltuieli făcute de două ori. La fel de important: verifică dacă destinația spațiului permite activitatea, pentru că schimbarea destinației dintr-un apartament de locuit cere aprobări suplimentare.
Mit: „O firmă fără activitate nu costă nimic”
Un SRL care nu facturează niciun leu are în continuare obligații: declarații fiscale, situații financiare anuale, contabilitate în partidă dublă ținută de o persoană autorizată. Nedepunerea situațiilor financiare se sancționează cu amenzi care cresc odată cu întârzierea, de la câteva sute de lei până la 4.500 de lei, iar nedepunerea repetată a declarațiilor duce la declararea inactivității fiscale, cu consecințe asupra codului de TVA și a dreptului de deducere.
Există o soluție legală: suspendarea activității la registrul comerțului, pentru maximum trei ani, care reduce obligațiile declarative. Nu este însă automată — se cere expres, se înregistrează și se comunică fiscului. Costul unui abonament de contabilitate pentru o microîntreprindere fără angajați pornește, orientativ, de la 250–400 de lei pe lună, iar pentru PFA de la 150–300 de lei, sume care se plătesc și în lunile fără încasări.
Cinci întrebări scurte, cu răspunsuri scurte
- Pot fi salariată și să am PFA în același timp? Da. Faptul că plătești contribuția de sănătate din salariu nu te scutește de contribuția datorată pe venitul net din activitatea independentă, dacă acesta depășește pragul de 6 salarii minime.
- Am nevoie obligatoriu de contabil? Pentru SRL, da: contabilitatea în partidă dublă trebuie condusă de un contabil autorizat sau de un expert contabil. PFA în partidă simplă își poate ține singură evidența și depune declarația unică până la 25 mai.
- Cât capital social îmi trebuie? Legea permite un capital social de un leu, dar băncile, furnizorii și eventualele licitații privesc altfel o firmă cu 200 sau 1.000 de lei capital.
- Cât durează înființarea? Cu dosarul complet, înmatricularea la registrul comerțului se soluționează în general în câteva zile lucrătoare; taxele de registru au fost eliminate, costurile rămase fiind cele de asistență, comodat și, eventual, autentificări notariale.
- Îmi mai trebuie codul CAEN vechi? Nu. Clasificarea CAEN Rev. 3 se aplică de la 1 ianuarie 2025, iar codurile trebuie corelate cu noua nomenclatură la prima modificare a actului constitutiv.
Regulile fiscale din România s-au schimbat de mai multe ori chiar și în ultimii doi ani: plafonul microîntreprinderii, cota de TVA, impozitul pe dividende. Un răspuns corect în 2024 poate fi greșit în 2026. Înainte de a alege forma juridică sau de a semna primul contract, cere un calcul scris pe cifrele tale reale și verifică textul din Codul fiscal la data deciziei — este cea mai ieftină formă de consultanță pe care o poți plăti.
